Robba
Vende

25/09/2021

Quand'ellu stumacatu, Gilles Zerlini a dice. Scrive. Mughja dinù. Li farà sicuramente prò. E ci ricunforta anca noi. Perchè ch'ié : u troppiu stroppia è ci vole à sapè annervà si torna. Inseme.

Fàtela finita, una volta per sempre, si sà chì tuttu hè per esse vendutu.

Chì tenite st'orte, ste curtaline é frutteti? Sbarazzàtevine. Vendite ste loche induve l'antichi caccionu petri é petronculi, é induv'elli anu portu tanta terra da empie ste mìsere lenze e cudeghje. Sfasciate e maceghje, scaloni é funtane, ci passèssinu puru e loghje. Tuttu què per risarcì i villini di ste case nove ficcate strintu à u mare.

Dicciacherate st'alivi ch'anu i sò sèculi per mètteli in cumpagnia di belle donne, di palme; é di "pittuspurumi". Trapientàteli accantu à piscine turchine in forma di fasgiuloni.

Tagliètevi sti querci vechji zerni, i più maiò é buttacuti. Cuntate chì, tagliate à paru, fàtene legne chì vanu inseme incù l'eculugia. Di manera à perde pesu in CO2. Postu chè no ci simu, vi pudete ancu arrustisce un pezzu trà amicacci.

Sdradicate ste fighe grimignose, incù u murzu per i muri. S'ellu ci s'hè torna campi terriciosi, punìteci veleni chì raportanu, ci sò bè casì di raportu. Adattàtevi à a sucietà d'oghje, spanticate l'orte, andèssinu in bùzera i frutteti.

Sciappate ste tombe, l'avelli, e sipulture smenticate, i mausolei, sminuzate l'umane spoglie é lampate l'osse in mare o in bocca à i cani. I morti oghje ghjornu vanu brusgiati é e cennere chjose in un caraffone di màrmeru, e ci pudimu ancu suminà per aria. O allora scurdàtele in un cinneraghju in sulaghjolu o altrò. Si ne pò sempre sperà qualcosa di sti terreni batanti annantu à i morti. Chì n'emu da fà di ste faccende anticogne é inùtule.

Abbuchjate i màrmeri à un artisgianu, e lastre è lastrini à un bancarottu in vechjacumi, o si ne pò ghjuvà per una chjappata à bon pattu.

Sicate à u pede e croci vechje di ferru, seranu per i cimiterii di a canerìa di i paesi ricchi.

Turcite ogni funtane.

Scusgite e capelle incù òrdine, mettite un nùmeru per ogni petra. Spedite tuttu incù u so librettu da pudelle ammirà torna, culandi, in ste nazioni senza storia. Per u sempre spenghjite i  fanali.

Sfruttate i vostri ritratti di famiglia in carte pustale. A casacacciata frumbate sti ricordi. E faccie di l'antichi ponu truvà un soffiu novu stampate ch'elle sò annantu à sacchetti per biscotti. Altri usi ponu avè, da buscassi sempre un qualcusellu.

À stracciu mercatu, per pocu é nunda date l'elmi, i "cheppì", e spade, e midaglie, e bainette, e lettere da u fronte, e piastre in aluminiu per l'identità, buttate l'arme in mare o mettitèle in salamoghja.

Di ciò chì ferma fàtene rigali per musei etnugràffichi. Cusì l'avete aiutati é una manu lava l'astra.

Culate in fume e carte vechje é l'atti di i nutarii. Sbattizzate e citai, paesi, pasciali ancu i tàcculi. Cum'elli ci insègnanu seguitemu u muvimentu. Lasciate fà à chì face, ùn circate à capì, ùn vole dì d'esse ghjucati à a risa. Mettimu à di per noi numeri é culori, nomi di "marche" o di persunalità di u spettàculu, femu megliu.

Scurdèmuci da ùn sapè più chì mondu di i nomi di i lochi, di l'erbiglie, di l'animali, di i fiumi, di i monti é di i tippali, di ste piaghje renditoghje è bone.

Lampate per a terra e petre impalaficcate, i stazzi, sò chì và dirittu. Tumbate ogni bestie chì stanu in l'acqua, tutte quelle di u celu é di a terra, u bestiame, i rèttili listessa per e bestie serbàtiche. Fatene pasticci da èmpiene scàtule.
Scambattate e stelle di u celu, da ùn sapè più da a notte à u ghjornu. Chì i vostri macazini sianu aperti sempre da spachju ropa nustrale ghjunta da fora.
Per i terrazzoli di i caffè, intunate canti guerrieri o sacri, cantate, affirmatevi. Lasciatevi dinò affilmà, ritrattà, intervistà, manighjà sin' à  u più prufondu di u vostru esse, é quale simu.

Andatevine di casa, appigiunate camere é pezzi. Sciaccàteci per un tempu, ghjunghjiticci. Apriteli i vostri letti, ch'elli s'agrunfulessinu in le vostre lenzole. Per manghjà é beie dàteli piatti, pusate é  buchjeri. Ch'elli leghjissinu i vostri libri, sfarfagliessinu i vostri paginarii. Lasciate per a mostra, per fà veru, appesi à i muri i  ritratti di l'antenati, puru e crucette di l'olivi, u cricifissu, e midaglie di u 14.

Vultate i rinaghjie in usterie, e piazze cumune in fiere, i fiumi in piscini é di e callate di i porti turnàtele in lochi di notte.
Basgiateli nenzu à ch'elli insulchèssinu, dateli a vostra amicizia hè sempre quessa. Ùn vendite anima vostra, ùn la pudete più fà hè bella chè persa, siate puru cuntenti di manghjà le so merde.

A traduzione hè stata fatta da Cesariu Raffini
U testu francese era digià statu pubblicatu in Mauvaises Nouvelles, éditions Materia Scritta.

Pè cunnosce à l'ultimu libru di Gilles Zerlini, Epuration